Viitorul Politic al României: Trei Scenarii pentru Alegerile Parlamentare din 2028

Alegerile parlamentare din 2024 au marcat o creștere semnificativă a prezenței la vot (52,33%), cea mai mare din ultimele două decenii, reflectând o mobilizare electorală fără precedent, dar și o polarizare accentuată.

Partidele de dreapta radicală, precum AUR, S.O.S. România și POT, au obținut câștiguri notabile, cumulând aproximativ o treime din viitorul Parlament.

În același timp, coaliția pro-europeană formată din PSD, PNL, UDMR și partidele minorităților naționale a pierdut majoritatea, dar a reușit să formeze un guvern de mare coaliție sub conducerea lui Marcel Ciolacu, învestit la 23 decembrie 2024.

Anularea alegerilor prezidențiale din 2024, invocând presupuse influențe rusești, a generat proteste și a amplificat neîncrederea în instituții.

Alegerea lui Nicușor Dan ca președinte în mai 2025 și numirea lui Ilie Bolojan ca președinte interimar al Senatului au consolidat temporar stabilitatea, dar nemulțumirea publică față de măsurile economice (41% consideră impactul „foarte mare” asupra familiilor) și percepția direcției greșite a țării (69%) sugerează un teren fertil pentru schimbări politice majore în 2028.

MetodologieScenariile sunt elaborate printr-o abordare calitativă, combinând analiza datelor din sondajul CURS, rezultatele alegerilor din 2024, dinamica partidelor politice și factori externi, precum influențele geopolitice și crizele economice.

Fiecare scenariu ia în considerare:

1. Intenția de vot din sondajul CURS (iulie 2025).

2. Tendințele electorale din 2024, inclusiv ascensiunea partidelor de dreapta radicală și polarizarea politică.

3. Contextul socio-economic, inclusiv percepția asupra măsurilor guvernamentale și impactul acestora.

4. Factori externi, cum ar fi influențele rusești sau presiunile din partea Uniunii Europene.

Marja de eroare a sondajului CURS (±3%) și eșantionul reprezentativ (1.067 respondenți) oferă o bază solidă pentru proiecții, dar incertitudinile legate de evoluțiile economice și geopolitice sunt luate în considerare pentru a construi scenarii plauzibile.

Scenariul 1: Ascensiunea Continuă a Dreptei RadicalePremise:

• Nemulțumirea publică față de măsurile economice ale guvernului Bolojan continuă să crească, alimentată de percepția unui impact negativ asupra gospodăriilor (78% consideră impactul „foarte mare” sau „mare”).

• AUR capitalizează pe discursul anti-establishment, anti-UE și naționalist, atrăgând segmentele dezamăgite din electoratul PSD și PNL.

• S.O.S. România și POT își consolidează pozițiile, formând o alianță informală cu AUR pentru a maximiza voturile dreptei radicale.

• Prezența la vot rămâne ridicată (peste 50%), cu o mobilizare semnificativă a generațiilor mai în vârstă și a tinerilor între 35-44 de ani, care au susținut masiv AUR în 2024.

Desfășurare: În acest scenariu, AUR își menține poziția de lider, obținând între 40-45% din voturi, datorită campaniilor intense pe rețelele sociale și discursului populist.

S.O.S. România și POT cresc la 8-10% fiecare, reducând spațiul electoral al PSD și PNL. USR și UDMR se mențin în jurul pragului de 5%, dar pierd teren în fața valului naționalist.

Coaliția pro-europeană (PSD-PNL-UDMR) nu reușește să formeze o majoritate, iar AUR formează un guvern minoritar cu sprijinul S.O.S. România și POT. Consecințe:

• Politică internă: Un guvern dominat de dreapta radicală ar putea promova politici naționaliste, reducerea influenței UE și restricții asupra libertăților civile, generând tensiuni cu societatea civilă și minoritățile.

• Politică externă: Relațiile cu UE și NATO se deteriorează, iar influența Rusiei crește, amplificând riscurile de dezinformare.

• Economie: Măsurile economice protecționiste ar putea agrava criza economică, ducând la scăderea investițiilor străine.

• Stabilitate: Polarizarea socială se intensifică, cu proteste frecvente din partea susținătorilor democrației liberale.

Probabilitate: Moderată (40%), dată fiind popularitatea actuală a AUR și nemulțumirea publică, dar limitată de rezistența partidelor pro-europene și a societății civile.

Scenariul 2: Reconsolidarea Coaliției Pro-EuropenePremise:

• PSD, PNL și USR formează o alianță electorală pre-electorală, „România Înainte” (A.Ro), pentru a contracara ascensiunea AUR.

• Măsurile economice ale guvernului Bolojan sunt ajustate pentru a răspunde criticilor (35% consideră măsurile nejustificate), recâștigând încrederea unei părți a electoratului.

• UDMR își menține baza electorală stabilă (5%), iar minoritățile naționale continuă să susțină coaliția pro-europeană.

• Campaniile de dezinformare rusești sunt contracarate eficient de instituțiile statului și UE, reducând impactul AUR.

Desfășurare: Alianța „România Înainte” obține o majoritate relativă (45-50%), combinând voturile PSD (20-25%), PNL (15-20%) și USR (10-15%). AUR scade la 25-30%, incapabil să contracareze campania bine finanțată și organizată a coaliției pro-europene.

S.O.S. România și POT nu depășesc pragul electoral, fragmentându-se între ele. Prezența la vot scade ușor (45-50%), reflectând o anumită apatie a electoratului dezamăgit de AUR.

Un guvern de coaliție PSD-PNL-USR-UDMR este format, cu Ilie Bolojan sau un alt lider PNL ca prim-ministru.Consecințe:

• Politică internă: Se promovează reforme pro-europene, consolidarea statului de drept și investiții în sănătate și educație, conform priorităților electoratului (sondaj INSCOP 2024).

• Politică externă: România își întărește poziția în UE și NATO, atrăgând fonduri europene suplimentare.

• Economie: Stabilitatea politică atrage investitori străini, dar reformele fiscale rămân controversate, mai ales dacă implică taxe mai mari.

• Stabilitate: Polarizarea scade, dar tensiunile interne din coaliție (ex. conflictele PSD-PNL) pot duce la disensiuni guvernamentale.

Probabilitate: Moderată spre ridicată (50%), având în vedere istoricul coalițiilor pro-europene și sprijinul instituțional al UE.

Scenariul 3: Fragmentarea Politică și Instabilitatea GuvernamentalăPremise:

• Nemulțumirea față de guvernul Bolojan persistă, dar nici AUR nu reușește să capitalizeze pe deplin, din cauza scandalurilor interne sau a discreditării liderilor săi.

• Apar noi partide sau independenți, fragmentând și mai mult spectrul politic.

• Prezența la vot scade sub 45%, reflectând dezamăgirea generală față de clasa politică.

• Influențele externe (ex. Rusia, rețelele sociale) continuă să amplifice polarizarea, fără a favoriza un singur actor politic.

Desfășurare: Niciun partid nu obține peste 30% din voturi, iar Parlamentul devine extrem de fragmentat. AUR obține 25-30%, PSD 15-20%, PNL 10-15%, USR 8-12%, UDMR 5%, iar restul voturilor se distribuie între POT, S.O.S. România și noi formațiuni.

Negocierile pentru formarea guvernului eșuează, ducând la un guvern interimar sau alegeri anticipate. Instabilitatea politică este exacerbată de proteste și de criza economică.Consecințe:

• Politică internă: Lipsa unui guvern stabil blochează reformele necesare, amplificând nemulțumirea publică.

• Politică externă: România devine un partener mai puțin predictibil pentru UE și NATO, afectând accesul la fonduri și influența regională.

• Economie: Investitorii străini evită România, iar criza economică se adâncește, cu impact asupra nivelului de trai.

• Stabilitate: Polarizarea și protestele escaladează, cu riscul unor confruntări sociale.

Probabilitate: Moderată (30%), dată fiind tendința de fragmentare a peisajului politic și istoricul instabilității guvernamentale din România.

DiscuțiiCele trei scenarii reflectă dinamica complexă a politicii românești, marcată de polarizare, nemulțumire economică și influențe externe.

Scenariul 1 subliniază riscul ascensiunii dreptei radicale, alimentat de frustrările sociale și campaniile eficiente pe rețelele sociale, dar este limitat de rezistența instituțiilor democratice și a societății civile. Scenariul 2 presupune o mobilizare eficientă a forțelor pro-europene, dar succesul său depinde de capacitatea partidelor de a depăși conflictele interne și de a comunica eficient cu electoratul.

Scenariul 3 evidențiază riscul fragmentării, care ar putea duce la o criză prelungită, mai ales în contextul unei economii vulnerabile.Factori cheie care vor influența rezultatul includ:

• Eficiența guvernării: Capacitatea guvernului Bolojan de a răspunde criticilor economice și de a reduce percepția direcției greșite a țării.

• Mobilizarea electorală: Prezența ridicată la vot din 2024 sugerează un electorat activ, dar apatia ar putea reapărea dacă dezamăgirea persistă.

• Influențele externe: Contracararea dezinformării și a interferențelor străine va fi crucială pentru menținerea integrității procesului electoral.

ConcluziiAlegerile parlamentare din 2028 vor fi un test major pentru democrația românească, în contextul unei polarizări accentuate și al provocărilor economice și geopolitice.

Scenariul reconsolidării coaliției pro-europene pare cel mai probabil, datorită resurselor instituționale și sprijinului extern, dar ascensiunea dreptei radicale și riscul fragmentării nu pot fi ignorate.

Pentru a asigura stabilitatea, partidele democratice trebuie să prioritizeze transparența, reformele economice eficiente și contracararea dezinformării.

Viitoarele cercetări ar trebui să analizeze impactul rețelelor sociale și al influențelor externe asupra comportamentului electoral, precum și strategiile partidelor pentru a mobiliza electoratul tânăr.