De ce nu trebuie ales George Simion.

Simion se opune ajutorului militar pentru Ucraina și critică leadership-ul UE, ceea ce ar putea izola România în cadrul NATO și UE.

România, ca membră a ambelor organizații, depinde de solidaritatea occidentală, mai ales în contextul războiului din Ucraina.

Rapoartele NATO (2024) subliniază necesitatea liderilor care susțin unitatea alianței, iar pozițiile lui Simion, inclusiv alinierea cu MAGA și opoziția față de ajutorul pentru Kiev, ar putea destabiliza securitatea națională.

Un președinte eurosceptic riscă să erodeze încrederea partenerilor internaționali, afectând investițiile străine și cooperarea militară

Deși Simion neagă acuzațiile de pro-rusism, susținerea lui Georgescu, un candidat cu legături pro-ruse, și întâlnirile cu figuri controversate din spațiul ex-sovietic ridică semne de întrebare. Anularea alegerilor din 2024 din cauza presupuselor ingerințe rusești subliniază vulnerabilitatea României la influențe externe. Teoria securității naționale (Buzan, 1991) arată că liderii cu poziții ambigue față de adversari geopolitici pot compromite stabilitatea statului.

Alegerea lui Simion ar putea amplifica aceste riscuri, mai ales că a fost declarat persona non grata în Moldova și Ucraina

Simion folosește o retorică populistă, axată pe nemulțumirile cetățenilor, dar nu propune soluții detaliate pentru probleme precum economia, educația sau sănătatea.

Promisiunile sale, precum renationalizarea OMV Petrom sau prioritizarea „copiilor și pensionarilor”, sunt vagi și lipsite de fezabilitate economică.

Teoria leadership-ului transformațional (Bass, 1990) subliniază că liderii eficienți oferă viziuni clare și inspiratoare, ceea ce Simion nu a demonstrat în dezbateri sau în programul său.

Simion a fost implicat în proteste violente și acțiuni agresive, precum confruntările cu majoritatea colegilor politici sau ancheta pentru incitare la violență.

În dezbateri, tonul său combativ și atacurile personale au alienat alegătorii moderați.

Psihologia socială (Tajfel & Turner, 1979) arată că liderii care promovează diviziunea între grupuri sociale pot adânci polarizarea, un risc major într-o societate deja fragmentată ca România.

Un președinte trebuie să fie un simbol al unității, nu al conflictului.

Susținerea refacerii granițelor României din 1940, care includ teritorii din Bulgaria, Moldova și Ucraina, este problematică din perspectiva relațiilor internaționale.

Chiar dacă Simion și-a nuanțat poziția, aceste declarații au tensionat relațiile cu vecinii și i-au atras interdicții în Moldova și Ucraina.

Teoria realismului în relațiile internaționale (Waltz, 1979) subliniază că liderii trebuie să prioritizeze stabilitatea regională, iar pozițiile irredentiste ale lui Simion riscă să genereze conflicte diplomatice.

Investigația Autorității Electorale Permanente privind finanțarea campaniei lui Simion, inclusiv cheltuirea a 1,5 milioane de dolari în SUA, ridică semne de întrebare asupra integrității sale.

 Asocierile cu figuri precum Steve Bannon și Jack Posobiec, cunoscuți pentru promovarea conspirațiilor, afectează credibilitatea sa.

 Studiile privind încrederea publică (Edelman Trust Barometer, 2024) arată că liderii cu finanțări netransparente sunt percepuți ca lipsiți de legitimitate, ceea ce face din Simion un candidat riscant.

Simion are sprijin în rândul tinerilor și diasporei, dar polarizează electoratul urban și pro-european.

 Sondajele AtlasIntel indică că ar pierde în turul doi împotriva majorității candidaților, reflectând o lipsă de atractivitate pentru un electorat divers.

 Teoria alegerii raționale (Downs, 1957) sugerează că liderii eficienți construiesc coaliții largi, o capacitate pe care Simion nu o demonstrează.

Simion a numit anularea alegerilor din 2024 o „lovitură de stat” și a sugerat posibilitatea fraudării alegerilor din 2025, fără dovezi concrete.

Aceste declarații subminează încrederea în instituțiile democratice. Studiile privind stabilitatea democratică (Linz & Stepan, 1996) arată că liderii care contestă legitimitatea proceselor electorale pot destabiliza democrațiile fragile, un risc major pentru România.

AUR a fost criticată pentru includerea unor membri cu legături extremiste, precum Francisc Tobă și Nicolae Roman.

 Simion însuși s-a asociat cu figuri precum Georgescu, acuzat de susținerea grupurilor fasciste, și cu lideri MAGA, cunoscuți pentru retorica anti-democratică.

Aceste asocieri ridică temeri privind direcția pe care ar putea-o lua România sub conducerea sa.

Un președinte cu poziții eurosceptice și naționaliste, care promovează renationalizări și contestă parteneriatele internaționale, ar putea descuraja investitorii străini.

 Rapoartele Băncii Mondiale (2024) subliniază că stabilitatea politică și predictibilitatea sunt esențiale pentru atragerea investițiilor.

Alegerea lui Simion ar putea duce la scăderea încrederii economice, afectând creșterea PIB-ului și locurile de muncă.

George Simion a construit AUR ca o forță politică semnificativă, mobilizând tinerii și diaspora printr-o retorică naționalistă și anti-sistem.

Totuși, controversele legate de legăturile cu Rusia, promovarea figurilor extremiste, finanțarea netransparentă, pozițiile eurosceptice și comportamentul agresiv îl fac un candidat nepotrivit pentru funcția de președinte al României.

Într-un context marcat de tensiuni geopolitice, polarizare socială și nevoia de stabilitate economică, România are nevoie de un lider pro-occidental, transparent și capabil să unifice societatea.

 Simion, prin istoricul și prestațiile sale, reprezintă un risc pentru democrație, securitate națională și relațiile internaționale ale țării. Alegerea sa ar putea izola România, destabiliza economia și submina progresul democratic.