Estimarea rezultatului alegerilor prezidențiale din România 2025:

Alegerile prezidențiale din România din 2025, reluate după anularea controversată a scrutinului din 2024, au reprezentat un moment de cotitură politică, marcat de o polarizare profundă între naționalismul anti-sistem promovat de George Simion, liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), și pro-occidentalismul moderat al lui Nicușor Dan, primarul Bucureștiului și candidat independent.

Acest articol analizează rezultatele primului tur din 4 mai 2025 și estimează rezultatul turului al doilea din 18 mai 2025, atât la nivel național, cât și în diaspora, utilizând o abordare cantitativă bazată pe datele oficiale ale Autorității Electorale Permanente (AEP), sondaje pre-electorale și modelarea transferului voturilor.

Obiectivul este de a determina probabilitatea ca Simion să câștige președinția față de Dan și de a estima marja victoriei, fără a pune accent specific pe votul din Italia, ci tratând diaspora în ansamblu.

În primul tur, prezența la vot a fost de 9.571.899 de alegători, reprezentând 53,21% din cei aproximativ 18 milioane înscriși.

Simion a obținut 3.862.761 de voturi, adică 40,96%, dominând în 36 din 41 de județe și în diaspora cu 587.190 de voturi, echivalentul a 61%.

Dan a acumulat 1.979.767 de voturi, adică 20,99%, câștigând în județul Cluj, cinci sectoare din București și orașe precum Brașov, Iași, Sibiu și Timișoara, cu 247.388 de voturi în diaspora, reprezentând 25,44%.

Crin Antonescu, susținut de Alianța România Înainte (PSD-PNL-UDMR), a obținut 1.892.930 de voturi (20,07%), Victor Ponta 1.230.164 de voturi (13,04%), Elena Lasconi (USR) 252.721 de voturi (2,68%), iar alți candidați minori au totalizat aproximativ 350.000 de voturi, adică 3,7%. Anularea alegerilor din 2024, justificată de presupuse interferențe rusești în favoarea lui Călin Georgescu, a generat proteste masive și a amplificat nemulțumirea față de establishment, favorizând discursul anti-sistem al lui Simion.

În diaspora, prezența record din turul al doilea, estimată la aproximativ 1,2 milioane de votanți față de 973.782 în turul I, a reflectat o mobilizare intensă, determinată de frustrarea față de anularea scrutinului anterior.

Pentru a estima rezultatul turului al doilea, am utilizat un model predictiv care combină transferul voturilor de la candidații eliminați, mobilizarea electoratului și sondajele recente. Sondajele disponibile includ AtlasIntel (13-15 mai), care indică 48,2% pentru ambii candidați, IRSOP (10-13 mai), cu 52% pentru Dan și 48% pentru Simion, CURS (13 mai), cu 52% pentru Simion și 48% pentru Dan, și Verifield (7 mai), care estimează 54,8% pentru Simion și 45,2% pentru Dan.

Aceste sondaje sugerează o cursă strânsă, dar subestimarea lui Simion în turul I de către AtlasIntel (30,2% față de 40,96%) indică un posibil avantaj mai mare pentru acesta.

Modelul presupune o prezență totală de 10,2 milioane de votanți în turul al doilea, adică 56,67%, cu 9,69 milioane de voturi valabile, excluzând aproximativ 5% voturi nule.

Transferul voturilor de la Antonescu, Ponta, Lasconi și alți candidați este estimat pe baza profilului lor electoral: Antonescu (electorat PSD-PNL-UDMR) este divizat între Dan (pro-european) și Simion (anti-sistem), Ponta (moderat, anti-sistem) este împărțit relativ egal, Lasconi (pro-european) favorizează masiv pe Dan, iar candidații minori (naționaliști) înclină spre Simion.

Voturile noi, aproximativ 620.000, sunt alocate proporțional, cu un avantaj pentru Dan în zonele urbane și pentru Simion în diaspora și rural.

Am dezvoltat trei scenarii pentru a captura variațiile. În scenariul super-optimist pentru Dan, Antonescu contribuie cu 60% (1.135.758 voturi) către Dan și 25% (473.233) către Simion, Ponta cu 50% (615.082) către Dan și 30% (369.049) către Simion, Lasconi cu 85% (214.813) către Dan și 10% (25.272) către Simion, iar alții cu 30% (105.000) către Dan și 60% (210.000) către Simion; voturile noi sunt 60% (372.000) pentru Dan și 40% (248.000) pentru Simion, rezultând 4.422.420 voturi (45,64%) pentru Dan și 5.188.315 voturi (53,54%) pentru Simion, o diferență de 7,90% în favoarea lui Simion, echivalentul a aproximativ 765.895 voturi.

În scenariul realist, Antonescu contribuie cu 55% (1.041.212) către Dan și 30% (567.879) către Simion, Ponta cu 45% (553.574) către Dan și 35% (430.557) către Simion, Lasconi cu 80% (202.177) către Dan și 15% (37.908) către Simion, alții cu 25% (87.500) către Dan și 65% (227.500) către Simion, iar voturile noi sunt 55% (341.000) pentru Dan și 45% (279.000) pentru Simion, rezultând 4.205.230 voturi (43,40%) pentru Dan și 5.405.605 voturi (55,79%) pentru Simion, o diferență de 12,39%, adică aproximativ 1.200.375 voturi.

În scenariul pesimist pentru Dan, Antonescu contribuie cu 40% (757.172) către Dan și 40% (757.172) către Simion, Ponta cu 30% (369.049) către Dan și 50% (615.082) către Simion, Lasconi cu 70% (176.905) către Dan și 20% (50.544) către Simion, alții cu 20% (70.000) către Dan și 70% (245.000) către Simion, iar voturile noi sunt 45% (279.000) pentru Dan și 55% (341.000) pentru Simion, rezultând 3.631.893 voturi (37,48%) pentru Dan și 5.871.559 voturi (60,59%) pentru Simion, o diferență de 23,11%, adică aproximativ 2.239.666 voturi.

Estimarea finală consideră scenariul super-optimist cel mai plauzibil, aliniindu-se cu sondajele care indică o cursă strânsă, dar ținând cont de avantajul lui Simion din turul I și de subestimarea sa în sondaje.

La nivel național, Simion este estimat să câștige cu 53,54% față de 45,64% pentru Dan, o diferență de 7,90%.

În diaspora, Simion este așteptat să obțină 60-65% față de 30-35% pentru Dan, o diferență de 25-35%, reflectând dominanța sa în Europa de Vest, deși Dan câștigă teren în Republica Moldova și țări non-europene.

Factori cheie includ avantajul inițial al lui Simion, cu o bază de voturi aproape dublă față de Dan, sprijinul masiv din diaspora, unde prezența crescută amplifică impactul Europei de Vest, transferul voturilor de la Antonescu și Ponta, parțial atras de Simion datorită mesajului anti-sistem, și mobilizarea urbană, care favorizează pe Dan, dar nu suficient pentru a compensa.

Sondajele sunt contradictorii, dar Verifield (9,6% diferență) și CURS (4% avantaj Simion) susțin estimarea, în timp ce AtlasIntel (egalitate) poate subestima sprijinul lui Simion, așa cum s-a întâmplat în turul I.

Limitările analizei includ lipsa datelor oficiale pentru turul al doilea la 17 mai 2025, incertitudinea sondajelor, cu marje de eroare de ±2-3%, estimările speculative ale transferului voturilor, mai ales pentru electoratul lui Antonescu și Ponta, și distribuția necunoscută a voturilor din diaspora în turul al doilea.

În ciuda acestor limitări, modelul sugerează o probabilitate ridicată ca Simion să câștige, datorită bazei sale solide, mobilizării diasporei și apelului anti-sistem.

Dan ar putea reduce diferența sau câștiga doar într-un scenariu excepțional, cu prezență urbană peste 60% și transferuri masive de voturi, dar probabilitatea este scăzută, estimată la 20-30%.

Rezultatele reflectă o schimbare în preferințele electorale, de la pro-europenismul dominant în 2019 la naționalismul amplificat de anularea alegerilor din 2024.

Pentru cercetări viitoare, recomandăm analiza comparativă a diasporei între 2019 și 2025, studierea efectelor anulării alegerilor asupra încrederii în democrație și integrarea datelor din rețelele sociale în modele predictive.

În concluzie, George Simion este favoritul pentru a câștiga președinția României cu 53,54% față de 45,64% pentru Nicușor Dan, o diferență de 7,90%, iar în diaspora cu 60-65% față de 30-35%, confirmând impactul polarizării ideologice și al contextului politic.

Validarea estimărilor necesită datele oficiale AEP post-18 mai 2025.