România la Răscruce: Cum Poate un Guvern Fragil să Salveze o Țară Divizată și să Evite Asfixierea Economică

Introducere: România în fața unei furtuni politice și economice

România traversează una dintre cele mai tumultuoase perioade din istoria sa recentă. Într-un context marcat de o instabilitate politică fără precedent, deficite bugetare record și o dependență critică de fondurile europene, țara se află la o răscruce.

Declarațiile recente ale lui Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, scot în evidență o realitate dură: orice guvern va veni la putere va fi unul fragil, confruntat cu provocări economice și sociale de o amploare rar întâlnită.

Deficitul bugetar, estimat la peste 8% din PIB în 2025, necesită măsuri urgente de corecție, care nu pot fi adoptate fără costuri sociale și economice semnificative.

În același timp, diviziunea profundă a societății românești și lipsa unui consens politic fac ca aceste măsuri să fie și mai dificil de implementat.

Acest articol analizează situația politică și economică a României, bazându-se pe avertismentele lui Dăianu și pe datele disponibile, și propune o viziune pentru viitor.

Vom explora cauzele crizei actuale, implicațiile unui guvern fragil, măsurile necesare pentru corecția deficitului bugetar, rolul fondurilor europene și impactul asupra cetățenilor.

Scopul este de a oferi o imagine clară a provocărilor și de a contura posibile soluții pentru ca România să evite „asfixierea” economică și să construiască un viitor stabil.

Capitolul 1: Contextul Politic – O Țară Fracturată

1.1. Instabilitatea politică: Un precedent periculos

România nu este străină de crizele politice, dar situația actuală este descrisă de Daniel Dăianu ca fiind „fără precedent”.

Într-un interviu acordat Digi24, Dăianu a avertizat că „este pentru prima dată când ne confruntăm cu o situație politică atât de încrâncenată și nu cu probabilitatea, ci cu certitudinea că orice guvern care se va forma – indiferent de cine va fi locatarul de la Cotroceni – va fi un guvern fragil”.

Această fragilitate este rezultatul unei combinații toxice de factori: polarizarea electoratului, lipsa unui consens între partidele politice și o criză de încredere în instituțiile statului.

Demisia fostului premier Marcel Ciolacu, survenită într-un moment considerat „nepotrivit” de Dăianu, a agravat instabilitatea.

Actualul guvern interimar, condus de Cătălin Predoiu, are puteri limitate și nu poate adopta măsuri urgente, cum ar fi un pachet de corecție bugetară prin ordonanță de urgență. Această situație creează un vid de putere într-un moment în care România are nevoie de un executiv puternic și credibil.

1.2. Diviziunea societății: O provocare pentru guvernare

Dăianu subliniază că viitorul guvern va trebui să gestioneze „o țară divizată, cu cele două părți între care punți de legătură nu se întrevăd”.

Această fractură socială este vizibilă în rezultatele alegerilor prezidențiale din 2025, unde candidați cu viziuni radical diferite, precum Nicușor Dan și George Simion, au polarizat electoratul.

Pe de o parte, există susținători ai integrării europene și ai democrației liberale; pe de altă parte, crește influența curentelor eurosceptice și naționaliste, care contestă dependența de Uniunea Europeană.

Această diviziune face ca orice decizie guvernamentală să fie contestată vehement. De exemplu, măsurile de austeritate necesare pentru reducerea deficitului bugetar riscă să provoace proteste de stradă, ceea ce ar putea duce la căderea unui guvern fragil.

Lipsa unui dialog constructiv între partide și între guvern și societate complică și mai mult situația.

1.3. Lecții din Europa: Coabitarea ca soluție?

Dăianu oferă exemplul Poloniei, unde președintele Andrzej Duda și premierul Donald Tusk au reușit să coopereze pe chestiuni esențiale, precum absorbția fondurilor europene și securitatea națională, în ciuda tensiunilor politice.

În România, însă, lipsa unei tradiții de coabitare și polarizarea extremă fac ca acest model să fie greu de aplicat.

Viitorul președinte, fie că va fi Nicușor Dan sau George Simion, va avea un rol crucial în stabilizarea țării, dar va depinde de capacitatea sa de a construi punți între taberele adverse.

Capitolul 2: Criza Economică – Deficitul Bugetar și Consecințele Sale

2.1. România, lider la deficit bugetar în UE

România a înregistrat în 2024 cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, de 9,3% din PIB, conform datelor Eurostat.

Acest nivel depășește cu mult ținta de 7% stabilită de guvern și plasează țara într-o poziție vulnerabilă. Pentru 2025, Dăianu estimează un deficit de peste 8% din PIB, ceea ce amplifică presiunea asupra finanțelor publice.

Cauzele acestui deficit sunt multiple: cheltuieli guvernamentale excesive, colectarea slabă a taxelor, dependența de împrumuturi și impactul reformei pensiilor, care a adăugat 1,5-1,6% din PIB la cheltuieli în 2025.

România se află în procedură de deficit excesiv din 2020, iar Comisia Europeană a avertizat că țara nu a luat măsuri eficiente pentru a reduce acest dezechilibru.

2.2. Impactul asupra cetățenilor: Creșteri de taxe și scumpiri

Corecția deficitului bugetar nu poate fi realizată fără costuri. Dăianu este categoric: „Ajustarea deficitului, implicit și a celui de cont curent, nu se poate fără cost.

Eu văd în ultimele zile – inclusiv eu am fost evocat – că aș sugera căi pentru a se evita costul acestei corecții. Nu există așa ceva, nu se poate...”.

Analiștii economici anticipează creșteri de taxe, inclusiv o posibilă majorare a TVA, și scumpiri la utilități, cum ar fi energia electrică, după expirarea plafonării prețurilor în iulie 2025.

Pentru românii cu rate la bănci, situația este particularly preocupantă. Deprecierea leului față de euro, care a atins un minim istoric de peste 5 lei, va crește costurile creditelor.

Dăianu avertizează că ratele bancare vor fi influențate de evoluția cursului leu-euro și de instabilitatea piețelor financiare, exacerbate de lipsa unui guvern credibil.

Banca Națională a României (BNR) a intervenit pentru a stabiliza leul, dar a pierdut miliarde din rezervele valutare, ceea ce nu este sustenabil pe termen lung.

2.3. Datoria publică: O amenințare în creștere

Datoria publică a României a ajuns la 54,8% din PIB în 2024, o creștere rapidă față de 15% în 2008.

Deși este sub media UE (peste 80%), Dăianu subliniază că „datoria poate fi tot mai amenințătoare dacă deficitul nu va fi redus”.

Faptul că România nu este în zona euro expune țara la riscuri valutare, iar deficitele mari îngreunează accesul la finanțare. Agențiile de rating au plasat România într-o perspectivă negativă, ceea ce ar putea duce la costuri mai mari pentru împrumuturi.

Capitolul 3: Fondurile Europene – Plasa de Salvare a României

3.1. Dependenta de banii europeni

Dăianu subliniază că „fără bani europeni, noi ne-am asfixia”. Fondurile europene contribuie cu peste 50% la finanțarea investițiilor publice și au fost esențiale pentru susținerea economiei în contextul crizelor recente.

Între 2007 și 2023, România a primit peste 53 de miliarde de euro din fonduri europene, fără a include Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Cu toate acestea, absorbția fondurilor europene rămâne o provocare.

Criza guvernamentală din 2025 amenință renegocierea a până la 13,5 miliarde de euro din PNRR, ceea ce ar avea un impact devastator asupra credibilității țării și a finanțelor publice.

Dăianu avertizează că „absorbția banilor europeni exprimă și un atașament la proiectul Uniunii Europene”, sugerând că euroscepticismul unor lideri politici ar putea pune în pericol această linie de finanțare vitală.

3.2. Rolul fondurilor în corecția fiscală

Fondurile europene pot atenua impactul contracționist al corecției fiscale. Investițiile finanțate din aceste surse, cum ar fi infrastructura și tranziția energetică, contribuie la creșterea PIB-ului potențial și la reducerea deficitului de cont curent.

Totuși, Dăianu avertizează că „banii europeni nu pot preveni nevoia de corecție bugetară”. România trebuie să combine absorbția fondurilor cu reforme structurale, precum digitalizarea ANAF și combaterea evaziunii fiscale, pentru a crește veniturile bugetare.

3.3. Riscurile euroscepticismului

Unii lideri politici, descriși de Dăianu ca fiind „mai mult decât eurosceptici”, nu înțeleg gradul de integrare al economiei românești în lanțurile de aprovizionare și producție ale UE. O eventuală retragere din aceste lanțuri ar provoca „stricăciuni foarte mari”.

În contextul în care fondurile europene sunt esențiale pentru supraviețuirea economică a României, orice discurs care subminează apartenența la UE reprezintă un risc major.

Capitolul 4: Măsurile Urgente pentru Noul Guvern

4.1. Corecția deficitului bugetar: O prioritate absolută

Dăianu insistă că „pachetul de măsuri de corecție pentru corectarea deficitului trebuie adoptat cât mai repede”. Aceste măsuri includ:

1. Creșterea veniturilor fiscale: România are cel mai mare deficit de încasare a TVA din UE, de 36,7%, echivalent cu 9 miliarde de euro. Digitalizarea ANAF, combaterea evaziunii fiscale și introducerea unei impozitări progresive ar putea crește veniturile bugetare la 30% din PIB, față de sub 27% în prezent.

2. Reducerea cheltuielilor: Dăianu subliniază că doar reducerea cheltuielilor nu este suficientă, dar este necesară o reformă a statului pentru a elimina risipa și a optimiza cheltuielile permanente. De exemplu, reforma pensiilor și a salarizării din sectorul public trebuie gestionată cu atenție pentru a evita presiuni suplimentare asupra bugetului.

3. Absorbția fondurilor europene: Noul guvern trebuie să prioritizeze proiectele finanțate din PNRR și alte fonduri UE pentru a reduce presiunea asupra bugetului național.

4.2. Construirea unui guvern credibil

Un guvern fragil, care „ia unele măsuri, ne trezim cu oameni în stradă, [și] poate să cadă”, nu poate implementa reformele necesare. Pentru a câștiga încrederea piețelor și a cetățenilor, noul executiv trebuie să:

• Comunice transparent: Explicarea clară a costurilor corecției fiscale și a beneficiilor pe termen lung.

• Negocieze cu partenerii sociali: Implicarea sindicatelor, patronatelor și societății civile pentru a reduce riscul protestelor.

• Colaboreze cu instituțiile internaționale: Respectarea angajamentelor față de Comisia Europeană și obținerea sprijinului FMI, dacă este necesar.

4.3. Gestionarea riscului valutar și a inflației

BNR joacă un rol crucial în stabilizarea leului, dar Dăianu avertizează că „o depreciere mare a leului ca soluție la dezechilibrul extern este foarte riscantă”.

Pentru a proteja cetățenii de creșterea prețurilor și a ratelor bancare, guvernul trebuie să coordoneze politica fiscală cu politica monetară a BNR și să evite decizii care destabilizează piețele.

Capitolul 5: Impactul asupra Cetățenilor și Perspectiva pe Termen Lung

5.1. Costurile imediate pentru români

Măsurile de corecție fiscală vor avea un impact direct asupra cetățenilor. Creșterea taxelor, scumpirea utilităților și deprecierea leului vor reduce puterea de cumpărare.

Pentru cei cu credite, ratele vor crește, iar Dăianu avertizează că „efectele crizei economice, în special după fluctuațiile cursului leu-euro, se vor resimți în creșterea prețului la raft”.

5.2. Oportunități pe termen lung

Cu toate acestea, o corecție fiscală bine gestionată poate pune bazele unei economii mai reziliente. Investițiile din fondurile europene, dacă sunt utilizate eficient, pot stimula creșterea economică și crea locuri de muncă.

Dăianu estimează că o reducere a deficitului bugetar sub 3% din PIB ar putea duce deficitul de cont curent la 5% din PIB, îmbunătățind sustenabilitatea economică.

5.3. Evitarea „curbei de sacrificiu”

Dăianu avertizează că România este aproape de o „curbă de sacrificiu” – reduceri drastice ale cheltuielilor care ar afecta salariile și locurile de muncă.

Pentru a evita acest scenariu, guvernul trebuie să acționeze rapid și să combine măsurile de austeritate cu investiții strategice care să stimuleze economia.

Capitolul 6: Concluzii și Recomandări

România se confruntă cu o criză multidimensională, care combină instabilitatea politică, deficitele bugetare record și o societate profund divizată.

Avertismentele lui Daniel Dăianu subliniază urgența adoptării unui pachet de măsuri de corecție fiscală, dar și dificultatea implementării acestuia într-un context de fragilitate guvernamentală.

Fondurile europene reprezintă o plasă de salvare, dar nu pot înlocui reformele structurale necesare.

Pentru a ieși din această criză, România are nevoie de:

1. Un guvern credibil și stabil, capabil să comunice transparent și să negocieze cu toate părțile implicate.

2. Reforme fiscale și administrative, care să crească veniturile bugetare și să optimizeze cheltuielile.

3. Maximizarea absorbției fondurilor europene, pentru a susține investițiile și a reduce presiunea asupra bugetului.

4. Un dialog național, care să reducă polarizarea și să construiască un consens asupra priorităților țării.

Viitorul României depinde de capacitatea liderilor săi de a pune interesul național deasupra disputelor politice.

După cum a spus Dăianu, „țara este obosită, oamenii sunt obosiți”. Este timpul pentru responsabilitate și acțiune concertată, pentru ca România să evite „asfixierea” și să construiască un viitor prosper.