Victoria lui Nicușor Dan în alegerile prezidențiale din 2025: Implicații pentru România, Europa și lupta împotriva populismului radical”

Introducere

Alegerile prezidențiale din România din mai 2025, culminând cu victoria primarului Bucureștiului, Nicușor Dan, împotriva liderului ultranaționalist al Alianței pentru Unitatea Românilor (AUR), George Simion, reprezintă un moment de cotitură în politica românească.

 Cu o prezență la vot de 65%, cea mai mare din ultimul sfert de secol, alegătorii au respins o platformă populistă aliniată parțial mișcării „Make America Great Again” (MAGA) și au consolidat angajamentul României față de Uniunea Europeană (UE) și NATO. 

Această analiză examinează contextul electoral, factorii care au contribuit la succesul lui Dan, implicațiile regionale și globale, precum și trei scenarii politice posibile pentru următoarele șase luni, incluzând compoziția guvernamentală, reformele anticorupție și relațiile externe.

 Analiza se bazează pe date statistice recente, literatura academică despre populism și tendințele politice europene.

Contextul electoral: Nemulțumirea societală și ascensiunea lui Nicușor Dan

Corupția și criza încrederii în instituții

România a fost marcată de o lungă istorie de corupție sistemică, care a erodat încrederea în partidele tradiționale, precum Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL). 

Potrivit Transparency International, Indicele de Percepție a Corupției (CPI) al României în 2024 a fost de 46/100, plasând țara pe locul 63 la nivel global, sub media UE.

 Această percepție a corupției a alimentat un sentiment de „furie societală”, descris de Nicușor Dan ca o cerere pentru „orice altceva” în afara establishment-ului politic.

În acest context, anularea alegerilor prezidențiale din 2024 din cauza presupusei ingerințe rusești în favoarea candidatului ultranaționalist Călin Georgescu a amplificat neîncrederea în procesul democratic.

 Decizia Curții Constituționale a fost percepută de unii ca o încălcare a voinței populare, ceea ce a oferit un teren fertil pentru candidați anti-sistem precum George Simion.

 Totuși, Nicușor Dan, un fost activist civic și fondator al Uniunii Salvați România (USR), a capializat pe această nemulțumire, poziționânduse ca un reformator independent, fără legături directe cu elitele politice tradiționale.

Prezența la vot și rolul diasporei

Prezența la vot în turul doi al alegerilor din 2025 a fost de 65%, comparativ cu 53% în primul tur, marcând cea mai mare participare din 1996.

 Aproximativ 1,64 milioane de români din diaspora au votat, cu 660.000 mai mulți decât în primul tur. 

Deși Simion a obținut 61% din voturile diasporei în primul tur, Dan a reușit să câștige sprijinul diasporei din țări noneuropene, precum SUA și Canada, în turul doi, ceea ce a contribuit la victoria sa.

 Această mobilizare a diasporei, combinată cu o prezență mare în zonele urbane, în special București, unde Dan este primar, a fost crucială.

Rezultatele electorale

Conform datelor oficiale, Nicușor Dan a obținut 53,91% din voturi (aproximativ 6,17 milioane), în timp ce George Simion a primit 46,09% (aproximativ 5,34 milioane). 

Această diferență de aproximativ 8 puncte procentuale reflectă o diviziune clară între electoratul urban, pro-european, și cel rural, atras de retorica naționalistă a lui Simion.

Factori care au contribuit la victoria lui Nicușor DanPlatforma reformistă și pro-europeană

Campania lui Dan sa axat pe combaterea corupției, reformarea instituțiilor și consolidarea relațiilor cu UE și NATO.

 Spre deosebire de Simion, care a promovat o agendă „România mai întâi” și a criticat sprijinul militar pentru Ucraina, Dan a poziționat alegerile ca o alegere între „o direcție pro-occidentală” și „izolare populistă”. Această narațiune a rezonat cu alegătorii urbani și tineri, care au perceput victoria sa ca pe „un moment de speranță”.

Mobilizarea anti-populistă

Literatura academică despre populism subliniază că succesul candidaților populiști depinde adesea de apatie electorală (Mudde & Kaltwasser, 2017). 

În cazul României, prezența ridicată la vot a contracarat avantajul lui Simion, care se baza pe un electorat motivat, dar limitat numeric. Dan a beneficiat de sprijinul tacit al partidelor pro-europene, precum PNL, USR și Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), care au mobilizat alegătorii împotriva riscului unei derive naționaliste.

Dezamăgirea față de AUR și ingerințele externe

Campania lui Simion a fost afectată de asocierea sa cu Călin Georgescu, un candidat controversat suspectat de legături cu propaganda rusă. 

Dezinformarea, inclusiv campanii pe TikTok și Telegram care promovau narațiuni pro-ruse, a fost un factor semnificativ în primul tur, dar autoritățile române au contracarat aceste eforturi în turul doi, reducând impactul manipulării digitale. 

Potrivit unui studiu din 2025, vulnerabilitatea României la dezinformare este amplificată de corupție și lipsa alfabetizării media, dar campania lui Dan a reușit să combată aceste narațiuni prin mesaje clare și dezbateri televizate, în special cea organizată de Euronews România.

Implicații regionale și globale

Consolidarea poziției României în UE și NATO

Victoria lui Dan elimină riscul unei alinieri a României cu statele eurosceptice, precum Ungaria lui Viktor Orbán sau Slovacia lui Robert Fico. 

România, care găzduiește cea mai mare bază terestră NATO de la Marea Neagră și facilitează exporturile de cereale ucrainene prin portul Constanța, își menține rolul de pilon al securității regionale. 

Dan a propus creșterea cheltuielilor pentru apărare și extinderea bazei aeriene Kogălniceanu, consolidând angajamentul față de NATO.

Limite ale influenței MAGA în Europa.Eșecul lui Simion, care s-a aliniat explicit mișcării MAGA, reflectă limitele exportării acestui model politic în Europa. 

Spre deosebire de SUA, unde Trump a capitalizat pe nemulțumirea față de globalizare, în Europa memoria regimurilor autoritare și beneficiile integrării europene reduc atractivitatea platformelor izolaționiste. 

Studiile arată că partidele populiste de dreapta câștigă tracțiune în medii marcate de corupție și polarizare, dar sprijinul pentru UE și NATO rămâne puternic în țări precum România, unde 90% dintre cetățeni susțin apartenența la aceste organizații.

Impact asupra altor state est-europene

Rezultatul românesc are ecouri în Polonia și Moldova, unde alegerile prezidențiale și orientarea strategică sunt influențate de dinamica regională.

 În Polonia, ascensiunea partidelor naționaliste, precum Lege și Justiție (PiS), ar putea fi temperată de succesul unui candidat moderat în România.

 În Moldova, unde Simion a fost declarat persona non grata pentru revendicări teritoriale, victoria lui Dan reduce riscul tensiunilor bilaterale.

Trei scenarii politice pentru următoarele șase luni

Scenariul 1: Coaliție pro-europeană largă și reforme moderate

Compoziția guvernamentală: Nicușor Dan, ca președinte, inițiază negocieri cu PSD, PNL, USR și UDMR pentru a forma o coaliție majoritară în Parlament. Aceasta ar fi condusă de un prim-ministru tehnocrat, posibil Bolojan  (PNL)

USR ar putea obține portofolii cheie, precum Justiția, pentru a promova reforme anticorupție.

Reforme anticorupție: Dan prioritizează consolidarea Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și implementarea recomandărilor fostului Mecanism de Cooperare și Verificare (CVM) al UE. 

Un pachet legislativ pentru transparența licitațiilor publice și sancționarea corupției în sectorul construcțiilor este introdus, dar întâmpină rezistență din partea PSD.

Relații externe: România își intensifică sprijinul pentru Ucraina, inclusiv prin livrări de armament și sprijin logistic.

 Dan promovează o relație mai strânsă cu Triunghiul Weimar (Polonia, Germania, Franța), consolidând poziția României în UE.

Provocări: Tensiunile interne din coaliție, în special între USR și PSD, ar putea încetini reformele.

 Deficitul bugetar, estimat la 8% din PIB în 2025, limitează spațiul fiscal pentru investiții.

Probabilitate: 60%. Acest scenariu este cel mai probabil datorită sprijinului larg pentru Dan și a presiunii UE pentru stabilitate.

Scenariul 2: Guvern minoritar PSD-PNL cu sprijin condiționat

Compoziția guvernamentală: PSD și PNL formează un guvern minoritar, cu sprijin condiționat din partea UDMR și a partidelor minorităților. 

Dan numește un primministru din PNL, dar influența sa este limitată de dinamica parlamentară. AUR, condus de Simion, devine principala forță de opoziție, capitalizând pe nemulțumirea rurală.

Reforme anticorupție: Reformele sunt lente, cu PSD opunându-se măsurilor care ar afecta rețelele sale de patronaj.

 Dan reușește să impună o lege pentru confiscarea averilor ilicite, dar implementarea este slabă.

Relații externe: România își menține angajamentele față de UE și NATO, dar relațiile cu Bruxelles-ul sunt tensionate din cauza întârzierilor în reforme. 

Sprijinul pentru Ucraina continuă, dar la un nivel redus față de scenariul 1.

Provocări: Instabilitatea politică crește, cu AUR organizând proteste împotriva „elitelor corupte”. 

Creșterea inflației și a costurilor de trai alimentează nemulțumirea publică, erodând popularitatea lui Dan.

Probabilitate: 30%. Acest scenariu este plauzibil dacă PSD și PNL prioritizează controlul asupra reformelor, dar riscă să amplifice polarizarea.

Scenariul 3: Criza politică și alegeri anticipate

Compoziția guvernamentală: Negocierile pentru formarea unui guvern eșuează, iar Parlamentul este dizolvat. 

Alegeri anticipate sunt organizate în toamna lui 2025.

 Dan numește un guvern interimar tehnocrat, dar puterile sale sunt limitate.

Reforme anticorupție: Reformele sunt blocate din cauza crizei politice. DNA continuă anchetele, dar lipsa sprijinului parlamentar reduce impactul.

Relații externe: România își păstrează angajamentele față de UE și NATO, dar influența sa regională scade din cauza instabilității interne. 

Sprijinul pentru Ucraina este afectat de incertitudinea politică.

Provocări: AUR capitalizează pe criză, câștigând teren în sondaje. Riscul dezinformării rusești crește, cu campanii care exploatează nemulțumirea economică. 

Deficitul bugetar și datoria publică devin probleme acute, afectând încrederea investitorilor.

Probabilitate: 10%. Acest scenariu este puțin probabil, dar posibil dacă partidele nu ajung la un acord asupra coaliției.